Răzvan Popovici, Director executiv
Bine v-am găsit la ediția nr. 21 a Festivalului SoNoRo – „Melodia infinită!”
V-ați obișnuit deja cu nonconformismul nostru, cu gândirea laterală și cu perspectivele diferite pe care vi le propunem prin tema fiecărei ediții. În acest an, ne vom întâlni cu spiritul lui Richard Wagner – o personalitate polivalentă și contestată, așa cum li se întâmplă celor care schimbă istoria. Operele sale și filozofia artistică i-au influențat atât pe alți compozitori, cât și pe poeți, pictori sau dramaturgi. De altfel, el și-ar fi dorit să fie poet și dramaturg, dar la vârsta de 15 ani, când l-a descoperit pe Beethoven, a decis să devină compozitor.
Împreună cu Diana Ketler, directorul artistic al festivalului, vă invit la cele 18 concerte pe care le vom susține în București și Cluj-Napoca, dar și la întâlnirile fertile pe care le vom avea în cadrul SoNoRo Talk – La petite phrase: Proust, un wagnerian? Ne vom revedea în splendida Sufragerie Regală din cadrul Muzeului Național de Artă al României, la Ateneul Român, ARCUB – Hanul Gabroveni, Sala Mare, Palatul Bragadiru – Sala Godot, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, Centrul Național de Artă „Tinerimea română”, Clubul Control, în Sala Mare a Institutului Cultural Român și – pentru prima dată, la Biserica Anglicană. În Cluj vom reveni la Casino – Centrul de Cultură Urbană, Casa Boema, Biserica Evanghelică-Luterană, în Salonul Auditorium de la Oberjin Club, Casa NUMAÀ, Mănăstirea Franciscanilor din Cluj-Napoca – un spațiu nou în festivalul nostru – și Auditorium Maximum de la Universitatea Babeș-Bolyai.
La final, un gând personal al lui Wagner, în care se regăsește tema acestei ediții a festivalului nostru: „În realitate, măreția poetului se măsoară mai ales prin ceea ce e trecut sub tăcere, pentru a ne lăsa să ne spunem ceea ce nu poate fi rostit; muzicianul este cel care face ca această tăcere să răsune luminos, iar forma infailibilă a tăcerii sale răsunătoare este melodia infinită.”
În vremuri atât de controversate, Festivalul SoNoRo este o ancoră; muzica, dintotdeauna. Ne vedem la concerte!
Diana Ketler, Director artistic
Când mi-am imaginat posibila temă a Festivalului SoNoRo din 2026, un compozitor mi-a invadat gândurile și visele (deși, în cazul meu, având în vedere că am crescut în lumea operei, el a fost mereu prezent acolo într-un fel sau altul). Compozitorul care nu a compus absolut nicio piesă de muzică de cameră, cu excepția „Idilei din Tribschen, cu ciripit de păsări şi răsărit portocaliu de soare”, cunoscută și ca „Idila lui Siegfried”, pentru un ansamblu mic – de fapt, o mică orchestră –, pe care Wagner a compus-o în onoarea soției sale, Cosima, și a nașterii fiului lor, precum și seria „Wesendonck Lieder” pentru voce feminină și pian, un omagiu pasional adus iubirii sale romantice pentru Mathilde Wesendonck. Doar două lucrări, dar amândouă de o frumusețe extraordinară, și apoi – teatru grandios, opera și dramă.
A fost o provocare să construim un program pentru un festival de muzică de cameră în jurul acestei figuri extraordinare? Cu siguranță, dar și cea mai palpitantă aventură.
Anul acesta vi-l prezentăm pe Richard Wagner – „influencerul” original din istoria muzicii clasice și a artelor – de la arhitectură la pictură, literatură, filosofie și film. Ideile wagneriene – controversate, revoluționare, vizionare – au stat la baza războaielor culturale și s-au revărsat în peisajul politic al secolului al XX-lea.
Melodia infinită, leitmotivul, Gesamtkunstwerk, acordul lui Tristan, Templul operei – Teatrul din Bayreuth. Și, mai presus de toate, muzica: extatică, monumentală, nesfârșită, ultra-romantică. Wagneriană.
Ne aflăm aici pe un teritoriu necunoscut ca muzicieni de cameră; ce poate fi mai îndepărtat de această monumentalitate decât intimitatea a două, trei, patru persoane unite în procesul de a se asculta reciproc? Fără orchestră, fără dirijor, fără necesitatea de a sparge o barieră sonoră pentru a fi auziți.
Ne aflăm aici, în acest an, pentru a demonta câteva stereotipuri și pentru a-l privi pe Wagner ca pe un om retras, care ne vorbește în șoaptă despre lucrurile care contează pentru noi toți – iubirea, moartea, acceptarea destinului, numeroasele călătorii în căutarea unui adevăr individual.