Biserica romano-catolică a piariștilor, pe scurt Biserica Piaristă, se află pe strada Universității, nr. 5. Biserica, știută inițial ca Biserica Iezuiților din Cluj, are hramul „Sfânta treime” și este prima biserică catolică edificată în Transilvania după Reforma Protestantă. Clădirea este, totodată, și primul edificiu ecleziastic în stil baroc din provincie. Biserica a fost ridicată între anii 1718 – 1724, conform proiectelor lui Christoph Tausch.

Contrastul dintre arhitectura sobră de la exterior și ornamentele arhitecturale din interior fac din Biserica Piaristă o adevărată bijuterie a stilului baroc. Edificiul este, de altfel, un prototip pentru o serie de alte biserici construite ulterior în Transilvania. Până în anul 1959, în fața bisericii era amplasată Statuia Ciumei – statuia Fecioarei Maria, mutată apoi în spatele Bisericii Sf. Petru de către autoritățile comuniste. Construcția bisericii piariste, alături de construirea Cetățuii (1715 – 1723), au făcut parte dintr-un plan edilitar pentru Cluj, în urma integrării Transilvaniei în Imperiul Habsburgic la sfârșit de secol XVII.

Edificiul este realizat în stil baroc și are la bază modelul bisericilor austriece (care se caracterizează tocmai prin acel contrast între sobrietatea arhitecturală exterioară și decorul bogat din interior). Biserica are o singură navă, cu trei capele laterale dedicate mai multor sfinți, dintre care: Sf. Ignațiu de Loyola, întemeietorul Ordinului Iezuit; Sf. Xaverius, ilustrat într-o pictură ce reflectă unul dintre miracolele realizate de sfânt, însănătoșirea unei femei și a copilului acesteia. Sfântul mai este numit și „apostolul de Indii”; Sf. Ioan Nepomuk, și el protector împotriva epidemiilor, în mod special împotriva ciumei, considerat protectorul Banatului; Sf. Calasanza, patronul Ordinului Piarist. În secolul al XVI-lea, călugărul franciscan Iosif de Calasanza a pus bazele unui ordin ce urma să se dedice pentru educația copiilor săraci. În sanctuar, se află pictura „Sfânta Treime”, de mari dimensiuni, sub aceasta fiind regăsită icoana făcătoare de minuni. Icoana o reprezintă pe Fecioara Maria și a fost pictată de către preotul Luca din Iclod pentru biserica de la Nicula. Icoana a ajuns în posesia iezuiților în anul 1724, când a fost și pusă în edificiul de pe strada Universității – unde se află și azi. Astfel, la Nicula a rămas o copie a icoanei făcătoare de minuni, deși mulți localnici cred că icoana de acolo este cea originală.

Icoana din Biserica Piaristă este strâns legată și de realizarea așa-numitei statuie a ciumei, statuia Sf. Maria, aflată în prezent în spatele Bisericii Sf. Petru din Cluj-Napoca. Pe perioada epidemiei de ciumă, între anii 1737-1739, mulți credincioși s-ar fi vindecat de această boală în urma rugăciunilor adresate Sf. Fecioara Maria. Astfel, guvernatorul Anton Kornis comandă, în semn de recunoștință, realizarea unei statui dedicată Mariei Protectoare. Statuia a fost așezată în fața bisericii de pe strada Universității din anul 1744, până în 1959.

Biserica iezuiților devine Biserica Piaristă în anul 1776, când în urma desființării temporare a Ordinului Iezuit, Împărăteasa Maria Tereza le oferă piariștilor edificiul de pe strada Universității din Cluj.

Biserica Piariștilor din Cluj este unul dintre cele mai impresionante monumente baroce din Transilvania, construită între 1718-1724 de ordinul iezuit. Dedicată Sf. Treimi, biserica adăpostește icoana Fecioarei Maria cu Pruncul, pictată de preotul Luca de la Iclod, parte dintr-o colecție celebră de icoane considerate făcătoare de minuni.

După desființarea ordinului iezuit în 1773, clădirea a fost transferată ordinului piarist de către împărăteasa Maria Terezia.

Astăzi, biserica servește comunității romano-catolice și găzduiește slujbe religioase.